Suveniruri

Primul şoc îl ai în Oslo încă de la aeroport, dacă ai proasta inspiraţie să iei un taxi până în oraş. Acestea au preţ fix: 895 NOK = 475 RON noaptea şi 695 NOK = 347 RON ziua. Dar nu dispera, există soluţii alternative “mai ieftine” – tren 170 NOK (20 min) sau autobuz 150 NOK (50 min).

Ca suvenir, vă puteţi cumpăra o blană mică de ren la 179 NOK sau mai mare la 700 NOK. Salariul minim pe economie este 16.000 NOK (2.000 euro). Prin compensaţie cele mai multe muzee sunt gratuite, inclusiv fotografiatul! Moneda naţională este coroana norvegiană 1 NOK = 0.5 RON.

Este unul dintre cele mai scumpe oraşe din lume şi nu vei conteni să te miri cu usturime în buzunar pe intreaga durata a excursiei: o bere 80 NOK = 40 RON, o supă şi un sandwich 200 NOK = 100 RON, un pachet de țigări 100 nok = 50 RON, închiriere maşină pe zi 1700 NOK = 935 RON, o cameră hotel pe noapte 1000 NOK = 500 RON sau chirie pe lună de 10.000 NOK = 5.000 RON.

Doi omuleți roșii la semafor și semnul interzis îndoit

Suprafaţa oraşului Oslo este dublă faţă de cea a Bucureştiului cu o populaţie de sub 600.000 de locuitori, toţi vânoşi şi
cu “sportul în sânge”. Multe fuste scurte şi foarte scurte, mai ales la doamnele vikinge trecute de a 2-a, a 3-a tinereţe.

Majoritatea uşilor se deschid în afară (inclusiv la camerele de hotel), fiind totodată şi foarte grele…

Semaforul pentru pietoni are doi omuleţi roşii, probabil, unul mai jos pentru turişti şi altul mai sus pentru avioane?!

Semnul interzis este îndoit pentru a fi văzut din orice unghi.

Daca eşti pe trotuar în dreptul unei treceri de pietoni nesemaforizată şi stai şi tu ca ardeleanu’ să te scarpini în cap şi să te gândeşti încotro s-o apuci, pe ambele sensuri se opreşte şirul de maşini şi vrei, nu vrei musai trebuie să traversezi.

Închirierea bicicletelor este destul de ieftină – pentru turişti este 60 NOK/zi, iar pentru localnici există abonament anual de 60 NOK.

Mașinuța electrică Buddy

În parcările de pe marginea străzilor există deja nişte “prize” în care se încarcă gratuit maşinile electrice. Deşi Norvegia este ţară bogată în petrol, Oslo a devenit capitala mondială a maşinilor electrice, având cele mai multe maşini electrice pe cap de locuitor decât orice ţara din lume.

Foarte drăgălaşe sunt cele mai mici maşini pentru oameni mari – Buddy – maşini electrice produse în Norvegia care ating o viteză maximă de 90 km/h, având un preţ piperat de circa 28.000 de dolari. “Mică, mică da’ ridică” e sloganul care i s-ar potrivi, având în vedere modul voinicesc în care urcă pantele abrupte, inclusiv cele înzăpezite!

Statuie în Oslo

În Oslo am văzut cele mai multe statui pe metru pătrat!

Vara, din iunie până în august, noaptea durează doar două ore, culminând în iulie când aproape nu se mai întunecă deloc!

Maşinile au preţurile aproape duble faţă de restul Europei din cauza taxelor. De exemplu, o maşină de 10.000 euro aici este 18.000!

Norvegia a devenit o ţară bogată peste noapte, după descoperire unor zăcăminte de petrol. După 1960 a devenit al doilea mare exportator de gaze din lume şi al şaptelea ca exportator de petrol.

Alimentele sunt foarte scumpe, iar norvegienii din Oslo preferă să meargă până în Suedia (2.5 h) să se aprovizioneze. La graniţa dintre cele două ţări este un banner mare: “Hrănim poporul norvegian încă din 1960″.

Nu rataţi brânza maronie-dulcică de capră norvegiană şi carnea de ren.

Cerșetor în Oslo

Alcool nu se vinde la magazin după ora 20! Daca este 20.01 şi eşti la coadă la supermarket, sticla de bere îţi este dată deoparte…

Atenţie la diferenţele de preţuri dintre meniul prezentat afară şi cel dinăuntru. Un restaurant din port avea preţuri mai mici cu vreo 50 NOK faţă de cel adus la masă! Taxă pe caldură?

În privinţa noţiunii de bacşiş, aici treaba pare clară – nimeni nu dă, nimeni nu aşteaptă!

Chiar şi trenurile au prize de 220 V la fiecare scaun ca să-ţi încarci şi tu un telefon, un laptop, credeam că nici nu s-a inventat aşa ceva!

Coadă la magazinul ”Gina Tricot”

O ciudăţenie fără răspuns mi s-au părut cozile interminabile din faţa magazinelor “Gina Tricot” care se formează instant când se aşterne un covor roşu şi se plantează un bodyguard în poarta care va decide cine să intre şi cine nu.

 Un job original este susţinerea unei pancarte publicitare, scrisă cu carioca, stând în picioare, în acelaşi loc, 8 ore pe zi, fie ploaie, fie soare. Poţi purta şi umbrelă, să citeşti o carte, să socializezi sau să furnizezi celor interesaţi diverse informaţii.

Sursa: Info Insider