Scrisoarea părinților Bodnariu către Protecția Copilului din Norvegia

Marius şi Ruth Bodnariu, familia din Norvegia rămasă peste șase luni fără cei cinci copii, care au fost preluaţi de Barnevernet, au luat decizia de a se stabili în România. Anunţul a fost făcut după ce Poliţia norvegiană a transmis presei că ce doi soţi au fost puși sub acuzare pentru violențe împotriva copiilor. Însă, decizia de stabilire în România a fost luată înainte de anunţul Poliţiei norvegiene, hotărârea fiind comunicată autorităţilor din Naustdal printr-o scrisoare trimisă în timp ce familia se afla în vacanță în România.

Redăm în continuare scrisoarea familiei Bodnariu catre Serviciul Barnevernet, apărută în publicația norvegiană Dagen și tradusă din limba norvegiană de către Delia Nanna Vigrestad:

”Înștiințare de schimbare a domiciliului

Dorim sa va aducem la cunoastinta mutarea noastra din (Comuna) Naustdal.

Dupa ce am primit copiii inapoi la inceputul verii, toata familia a plecat in vacanta in Romania, unde am hotarât sa rămânem definitiv.

Vacanta de vara a venit la timp si absolut necesara pentru noi. A dat familiei si in special copiilor acea liniste si siguranta de care aveam nevoie, de care din pacate nu aveam parte in Naustdal.

In cursul vacantei am constatat o nevoie acuta de a schimba domiciliul. Acest sentiment l-am trait și mai înainte, caci am dorit pentru copiii nostri sa invete limba si cultura romana. Cu toate acestea, am ales atunci sa nu ne mutam din Naustdal, in ciuda sacrificiilor care au fost necesare. Mutarea din Naustdal inseamna parasirea familiei apropiate si a locurilor care ne-au motivat acum 10 ani sa ne stabilim aici. Parasim prieteni si vecini buni si apropiati, servicii sigure si interesante, buni colegi care ne sustin. Ne parasim caminul unde am investit mult timp si bani pentru a crea cele mai bune conditii pentru copiii nostri.

Noi renuntam acum la toate acestea, ceea ce pentru noi inseamna plata unui pret foarte mare. Dar o facem pentru ca pentru noi viata este imposibila in sistemul protectiei copilului din Naustdal, un factor atotcuprinzator si mereu prezent in viata noastra. In cursul sederii in Romania am remarcat progres si dezvoltare pozitiva la copiii nostri. Aici ei au reusit sa se relaxeze, sa simta siguranta ca nu vor fi despartiti intre ei, ca noi toti vom trai impreuna. Ca nimeni nu vine dintr-o data ca sa-i ia si sa-i desparta de familie pe termen nelimitat.

Copiii nostri au fost traumatizati grav in procesul initiat de Serviciul Barnevernet inainte de Craciunul anului 2015. Inca de cand s-au intors in familie, au fost ingrijorati ca acel proces se va repeta. Noi am incercat sa comunicam aceste lucruri Protecției Copilului din Naustdal, dar nu am fost auziti.

Parerea noastra este ca Serviciul de Protecție a Copilului nu poate satisface nevoia de securitate, pace si stabilitate a familiei. In plus, credem ca acesta nu ne intelege copiii si necesitatile lor individuale. Intreaga familie – adulti si copii – simte activitatea instituției ca ceva distructiv. In acelasi timp, nu ni se da sansa sa procesam, sa reparam, sa gasim un echilibru si sa mergem mai departe. Simtim ca Serviciul Protecției Copilului nu este receptiv  la semnalele noastre si ca, in primul rand, se concentreaza la propria nevoie de respect și recunoastere a puterii.

Protecția Copilului nu a luat nicidecum in seama critica adusa de experți in cadrul sedintei Comisiei din Consiliului Judetean (Fylkesnemnda). Aceasta lipsa de profesionalism este o catastrofa pentru familia noastra.  Avem impresia ca nu exista nimic in sistem care sa  controleze, să previna sau sa corijeze erori si lipsuri consecutive in activitatea instituției, nici macar atunci cand activitatea acesteia este mai mult distructiva decat de ajutor. Totodata, vedem ca administratia comunala, prin persoana Primarului, protejeaza Protecția Copilului si apara toate actiunile acesteia, in ciuda faptului ca nu are acces la caz sau cunostinta despre detalii. In fata activitatii curente prestate de Serviciul Barnevernet simtim ca suntem lipsiti de orice protectie juridica.

Este foarte trist ca Serviciul de Protecție a Copilului din Naustdal este incapabil sa realizeze ca actiunile si hotararile sale au un efect negativ asupra copiilor nostri, asupra familiei, inclusiv asupra familiei extinse si societatii din care am facut parte. Noi, care trebuie sa traim cu Barnevernet ca factor permanent in viata noastra, îl percepem ca neprofesional, lipsit de empatie, inuman si incapabil de a vedea valoarea familiei si a legaturilor importante dintre parinti si copii.

In cursul vacantei, impreuna cu toata familia am vazut ca copiii au fost mai putin incordati. In acelasi timp s-a restabilit contactul parinti – copii. In aceasta vara copiii si-au exprimat dorinta de a nu se reintoarce la Naustdal și chiar dupa ce am hotarat ca nu ne vom reintoarce, copiii si-au exprimat ingrijorarea ca ne vom razgandi.

Stim ca nu suntem infailibili si ca am gresit in calitate de parinti. Dupa reintoarcerea copiilor acasa am avut o colaborare buna cu specialisti, care ne-au evaluat ca familie si ne-au sfatuit despre abilitati parentale. Din asta am iesit mai puternici,  dar Protecția Copilului  nu pare sa fi luat în considerare acest lucru. Noi vom rămâne în contact cu acești specialisti și în acelasi timp am luat legătura cu specialisti români, care vor urmari evolutia familiei noastre si eventual ne vor ajuta în procesul prin care trecem.

Experienta familiei cu Barnevernet este inca proaspata, iar traumele manifestate sau latente sunt incalculabile. Unele lucruri pot fi corijate, altele poate niciodata nu vor fi lecuite. Nimeni nu se poate pronunta, dar avem speranta si credinta ca timpul va vindeca complet familia noastra.

Salutari de la Parinti ”