Norvegia – scapari legislative într-o tara model anticoruptie
Stortinget – Clădirea Parlamentului din Oslo
Nivelul corupţiei este foarte scăzut în “Ţara Fiordurilor”. Transparenţa este o armă importantă în lupta cu acest flagel. Cu toate acestea, sistemul judiciar norvegian are destule mecanisme de corectat.
Deşi este una dintre cele mai bogate ţări din lume (graţie zăcămintelor de petrol descoperite, începând cu sfârşitul anilor ’60, în special în Marea Norvegiei şi în Marea Barents), iar petrolul este în proprietatea statului, această ţară scandinavă are unul dintre cele mai reduse niveluri de corupţie din lume. Fie că vorbim de sistemul bugetar, fie de sectorul privat. Concret, Norvegia se plasează pe locul 7 într-un top mondial al celor mai necorupte ţări (sursa: Indicele de Percepţie a Corupţiei pe 2012- Transparency Internaţional).
Sistemul poate fi îmbunătăţit
Norvegienii luptă eficient cu corupţia graţie unei transparenţe aproape totale. Din 2009, veniturile tuturor persoanelor fizice şi juridice sunt publice. Majoritatea deciziilor sau actelor normative promovate de administraţia de stat sau cea locală sunt publice, în baza Legii Libertăţii de Informare. În plus, băncile sunt obligate prin lege să trimită Fiscului informaţii financiare detaliate despre acestea.
“Copiii au râs atunci unii de alţii la şcoală, în special cei înstăriţi de cei proveniţi din familii nu foarte bogate. Până la urmă societatea a înţeles că este o măsură utilă. Nu avem nimic de ascuns”, spune Guro Slettemark, secretar general al Transparency International (TI) Norway.
O problemă ar fi şi investiţiile din străinătate ale companiilor petroliere norvegiene, ce nu pot fi supuse controlului public, deoarece acestea preferă paradisurile fiscale.
O societate civilă puternică
Societatea civilă are un rol foarte important în combaterea corupţiei. Norvegia este ţara cu una dintre cele mai active organizaţii non-guvernamentale.
Practic, 80% dintre norvegieni sunt membri ai unuia sau mai multor ONG-uri (10 milioane de membri, la o populaţie de doar 5 milioane). Statul finanţează aceste ONGuri în proporţie de 36%, 7% din fonduri provin din donaţii privat, iar 57%, din cotizaţiile membrilor. Prin urmare, societatea civilă din Norvegia se autofinanţează în mare parte.
Deficienţe: Independenţa judecătorilor temporari şi investiţiile externe
În ciuda nivelului redus de corupţie, Norvegia se confruntă totuşi cu fenomenul nepotismului sau al favoritismului, spune Guro Slettemark.
Este vorba de angajarea în sectorul bugetar a unor rude de politicieni sau funcţionari publici, sau despre promovarea de către aceştia a unor reglementări favorabile unor organizaţii private, în schimbul unor favoruri.
Fenomenul este în scădere, graţie legislaţiei eficiente. “Fiecare anunţ de angajare în sectorul de stat trebuie publicat în presă, împreună cu lista de aplicanţi. O simplă verificare scoate la iveală neregulile”, spune reprezentantul TI Norway. Totuşi, sunt cazuri în care nivelul de transparenţă nu este suficient. De exemplu, parlamentarii sunt obligaţi să-şi declare veniturile, nu şi cuantumul lor sau alte beneficii. În administraţia locală, declararea intereselor este voluntară.
Pe de altă parte, independenţa judecătorilor angajaţi temporar ( până la şase luni) este o chestiune criticată în Norvegia, mai ales că procesul de angajare nu este transparent.
Norvegia finanţează Justiţia din România
Fondurile nerambursabile acordate de Norvegia pentru ca România să combată corupţia sunt consistente. Din cele 306 milioane de euro (Granturile EAA şi Norvegiene), ce vor fi alocate în perioada 2013-2017, sume importante sunt destinate acestui domeniu: consolidarea sistemului judiciar- 8 milioane euro, servicii corecţionale- 8 milioane de euro, plus o parte importantă din cele 30 de milioane euro destinate societăţii civile din România.
Sursa: Evenimentul zilei
Lasă un răspuns