Analiza New York Times: “Sunt tiganii primitivi, sau doar saraci?”

Intr-un tribunal din Franta…

Grupul de romi, incatusati si adunati intr-o cusca cu pereti din sticla, asculta in tacere cum procurorii le aduc la cunostinta acuzatiile.

Potrivit acestora, tiganii se fac vinovati ca si-ar fi vandut copiii cu sume de pana la 270.000 de dolari – cash, valoarea fiecaruia fiind stabilita dupa talentul la… furat.

In acest caz, care a facut furori in Franta, procurorii au acuzat trei clanuri tiganesti din Croatia ca au pregatit baieti si fete de pana la 11 ani, pentru a face parte dintr-o banda care a comis peste 100 de jafuri in Franta, Belgia si Germania, doar in anul 2011.

Un fost membru ale retelei, acum in varsta de 20 de ani, a povestit judecatorilor ca a furat 600.000 de dolari (cash si bijuterii) pentru parintii sai, adica in medie peste 7.000 de dolari/luna, de la varsta de 13 ani. El a mai povestit cum copiii mai putin priceputi la furat erau “disciplinati”, inclusiv cu bataia, de membrii mai varstnici ai clanului.

Toti cei 27 de acuzati – cu exceptia unuia – au fost gasiti vinovati si condamnati pe 11 octombrie, la Nancy (estul Frantei) pentru ca au fortat copiii sa fure, primind pedepse cu inchisoarea de la 2 la 8 ani. Sefa retelei era o “bunicuta” de 66 de ani.

Francezii se joaca de-a expulzarea

Acest caz a starnit din nou dezbaterea – pe alocuri patimasa – pe care unii politicieni europeni o numesc “problema romilor”, cu referire la poporul nomad, cunoscut si sub numele de tigani, care a venit din India in Europa cu secole in urma. Numarul acestora, raspanditi in intreaga Europa, s-ar ridica la 11 milioane.

Intr-o perioada de austeritate fiscala, politicienii ridica o intrebare spinoasa: dupa secole de persecutii, in care au trait la marginea societatilor, se mai pot integra romii in Europa Occidentala?

Procesul la care faceam referire a pus gaz pe foc, in momentul in care avocatii tiganilor judecati in Franta au venit cu un argument neobisnuit in apararea clientilor. In loc sa se concentreze pe faptul ca romii au recurs la infractiuni din cauza saraciei si discriminarii, avocatii au spus ca clientii lor au urmat stravechea traditie tiganeasca, preferand sa traiasca dupa normele din Evul Mediu, decat dupa cele ale lumii civilizate.

In Franta, ca peste tot in Europa, problema romilor imbraca aspecte etnice, rasiale, de excludere sociala, dar include si jocuri politice. Saptamana trecuta au izbucnit proteste foarte mediatizate, atat in Paris cat si in alte orase mari, dupa ce politistii au incatusat o scolarita roma de 15 ani, chiar in fata colegilor ei, pentru a o deporta in Kosovo, impreuna cu familia ei, care locuiau in regiunea Doubs din estul Frantei, ca imigranti ilegali, de 5 ani. In urma acestui scandal, guvernul francez a promis ca va investiga circumstantele in care s-a produs expulzarea tiganilor.

Luna trecuta, ministrul de Interne, socialistul Manuel Valls, a facut furori cand a afirmat ca doar o mica parte a romilor s-ar putea integra in societatea franceza, lasand sa se inteleaga implicit ca acestia ar trebui sa plece. Majoritatea celor aproximativ 20.000 de tigani din Franta, care provin din Romania si Bulgaria, traiesc in tabere improvizate la periferia oraselor franceze.

Rupti din Evul Mediu?

Formatiunea de extrema dreapta Frontul National a lansat numeroase avertismente cu privire la tiganii care ar “invada” Franta si a facut din acest subiect un cal de bataie inaintea alegerilor municipale din martie anul viitor. In aceasta vara, fondatorul FN, Jean-Marie Le Pen, a numit comunitatea roma “puturoasa” si “raioasa”.

In districtul Marais din Paris, unde grupurile de tineri tigani ii abordeaza cu indrazneala atat pe turisti, cat si pe localnici, in preajma bancomatelor si a statiilor de metrou, o tanara insarcinata spune ca cersetoria este colacul ei de salvare. “N-avem documente, nu putem munci, ce altceva am putea face?” intreaba aceasta, adaugand “Si noi suntem europeni”.

In acest context volatil, apararea din cazul de la Nancy a fost frapanta.

“Este deosebit de dificil sa judecam actiunile acuzatilor bazandu-ne pe standardele noastre din secolul XX”, a explicat Alain Behr, avocatul grupului de romi. “Aceasta comunitate si-a pastrat traditiile de-a lungul timpului si avem probleme in toata Europa cu integrarea lor. Traditia lor este centrata pe supravietuire”.

Fara sa faca apologia furtului, domnul Behr a argumentat ca practica de a vinde mirese copil a fost, de fapt, parte a unei tradiții vechi de secole a romilor.

Dar Gregory Weill, procurorul in acest caz, a respins explicatiile culturale. Acesta a aratat ca, atunci cand anchetatorii au descins la capii retelei din Croatia, au descoperit case impunatoare, acoperite cu marmura. De asemenea, in taberele tiganesti din nordul Frantei, politistii au descoperit Mercedesuri, ochelari Dolce & Gabbana si posete Louis Vuitton.

Folosind interceptări telefonice, politistii au descoperit o operațiune extrem de bine organizata, care folosea hoti copii, pentru a evita urmărirea penală ca și adulți. Membrii retelei si-au aruncat telefoanele mobile pentru a li se pierde urmele si foloseau intermediari-paravan pentru a-si schimba bijuteriile furate in bani.

“Cineva crescut in spiritul Evului Mediu n-ar fi fost capabil sa spele banii proveniti din activitatile infractionale”, a argumentat Gregory Weill. “Acuzatii or fi crescut in estul Europei, dar intelegeau perfect valorile occidentale. Sunt pur si simplu niste infractori!” a concluzionat procurorul.

Explicatiile culturale – niste aberatii

Livia Jaroka, antropolog maghiar de origine roma, care este de altfel singurul reprezentant al acestei etnii din Parlamentul European, sustine ca zecile de ani in care au fost discriminati au dus la fenomene precum somaj generalizat, saracie extrema, grad scazut de educare, trafic de carne vie, abuz de substante si o rata ridicata a mortalitatii in randul acestei etnii. Antropologul mai sustine ca asimilarea romilor in culturile vestice nu necesita abandonarea traditiilor tiganesti, ci mai curand depasirea unor stereotipuri invechite si investitii sustinute in educatie, crearea unor locuri de munca si ingrijirea medicala.

“Explicatiile culturale cu privire la infractionalitatea tiganilor sunt niste aberatii”, a spus ea intr-un interviu. “Este vorba doar de economie”.

Dar criticii spun ca, o data cu drepturile, vin si responsabilitatile, iar sa arunci cu banii in tigani este zadarnic, daca acestia nu sunt dornici sa se integreze.

O raza de speranta gasim in Spania, unde sunt cam 750.000 de romi, dintre care aproape jumatate sunt tineri sub 25 de ani. Aproape toti copiii romi au terminat scoala primara, arata studiul facut de o fundatie din Madrid. Cu toate acestea, doar o mica parte reusesc sa termine si liceul.

In 1978, trei sferturi din tiganii spanioli traiau in conditii insalubre; astazi doar 12% se mai afla in aceasta situatie. Isidro Rodriguez, directorul fundatiei amintite, spune ca situatia se datoreaza accesului liber la educatie, la ingrijire medicala si acordarea de locuinte sociale, dupa anii de oprimare a tiganilor din timpul dicaturii lui Franco.

Livia Jaroka, care a crescut intr-o comunitate saraca de tigani lautari din Tata/Ungaria, spune ca isi datoreaza succesul parintilor, un chelner si o croitoreasa, care au insistat ca ea, sora ei si fratele ei sa capete o educatie in scoli mixte. Astazi, sora ei practica terapia prin muzica, iar fratele este antrenorul unei echipe de fotbal.

“Si noi, romii, trebuie sa invatam sa ne emancipam”, a adaugat aceasta.

Articol preluat din New York Times

(inter-titlurile ne apartin)

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *