1. Ajutorul pentru gravide
2. Ajutorul pentru parinti
3. Alocatia pentru copii
4. Ajutorul maternal
5. Centrele de zi pentru prescolari
6. Scolile primare si gimnaziale
7. Programe speciale inainte si dupa scoala (SFO)
8. Cooperarea dintre parinti si profesori
9. Scoala secundara superioara (liceul)
10. Transportul scolar
11. Invatamantul in limba materna
13. Serviciul de admitere in invatamantul superior
12. Invatamantul superior
14. Fondul de Stat Norvegian de Imprumuturi pentru Educatie
15. La ce tip de ajutor am dreptul?
Puteti primi ajutorul pentru gravide daca sunteti insarcinata, iar munca pe care o prestati poate duce la vatamarea copilului nenascut.
Trebuie sa lucrati de cel putin patru saptamani pentru a avea dreptul la acest ajutor. O alta conditie pentru a-l primi este sa nu puteti schimba postul cu altul mai putin periculos sau sa nu puteti face alte aranjamente care ar inlatura riscurile.
Aceasta se aplica in cazul femeilor care:
- lucreaza cu substante chimice;
- presteaza o munca fizica grea;
- lucreaza in conditii de stres deosebit.
Scopul acestui ajutor este sa asigure un venit parintilor care asteapta un copil sau sunt pe cale sa adopte unul.
Aveti dreptul la acest ajutor daca ati lucrat cu forme legale cel putin 6 din ultimele 10 luni. Aici se iau in calcul si locurile de munca din Uniunea Europeana, cu conditia ca ultimul loc de munca sa fi fost in Norvegia. Puteti alege intre un ajutor de 100% pentru 47 de saptamani sau pentru 80% pentru 57 de saptamani.
Mama primeste ajutorul timp de 3 saptamani inainte de nastere si 6 dupa nastere, iar tatal primeste 12 saptamani. Restul ajutorului este impartit intre cei doi parinti.
O femeie care nu are dreptul la ajutorul pentru parinti poate primi totusi o suma fixa la nasterea copilului sau in momentul in care face o adoptie.
Pentru mai multe detalii, accesati www.nav.no sau sunati la numarul unic NAV (+47) 55.55.33.33.
Acesta ajutor isi propune sa acopere o parte din cheltuielile legate de intretinerea unui copil. Puteti primi alocatia pentru copil la o luna dupa nasterea acestuia, sau la o luna dupa ce ati ajuns in Norvegia impreuna cu copilul. Daca acesta se naste in Norvegia, primiti automat alocatia pentru copil. Primiti acest ajutor pana la o luna inainte ca acesta sa implineasca 18 ani.
Daca sunteti un parinte singur, puteti primi – in anumite conditii – alocatia pentru un copil in plus fata de cati aveti efectiv.
De asemenea, in anumite conditii, cetatenii din Uniunea Europeana care lucreaza in Norvegia in timp ce familiile lor au ramas in tara de origine, pot primi alocatii pentru copii.
Puteti prim ajutor maternal daca aveti un copil cu varsta intre 1-2 ani, dar nu ati gasit loc pentru acesta in cresele de stat. Puteti primi ajutorul maternal timp de maxim 11 luni.
Si de acest ajutor pot beneficia cetatenii din Uniunea Europeana care lucreaza in Norvegia, in timp ce familiile lor au ramas in tara de origine.
5. Centrele de zi pentru prescolari
Municipalitatile trebuie sa asigure functionarea centrelor de zi pentru prescolari (echivalentul creselor si gradinitelor), de la varsta de 1 ani pana la 5 ani. Trebuie sa depuneti o cerere in acest sens la unicipalitatea de care apartineti. Taxele si si conditiile de admitere a copiilor la aceste centre variaza de la o municipalitate la alta. De obicei, se organizeaza o „sesiune de admitere” o data pe an pentru aceste centre. Pentru a afla mai multe detalii despre functionarea acestora, luati legatura cu municipalitatea de care apartineti.
6. Scolile primare si gimnaziale
In Norvegia, toti copiii trebuie sa urmeze obligatoriu minim 10 clase. Studiile urmate in acesti 10 ani poarta numele de “grunnskole” si sunt echivalentul scolii primare si a gimnaziului. Copiii merg la scoala incepand cu luna august a anului in care implinesc 6 ani. Toti copiii care stau in Norvegia mai mult de 3 luni au dreptul si obligatia de a frecventa o scoala. Daca respectivul copil se afla in Norvegia de mai putin de 3 luni, dar urmeaza sa ramana in aceasta tara pentru o perioada mai lunga, atunci are dreptulde a freceventa o scoala norvegiana. Educatia in cei 10 ani de studii obligatorii este gratuita.
Pentru inscrierea copilului la scoala, parintii trebuie sa se adreseze fie primariei de care apartin, fie direct scolii.
Studiile obligatorii se impart in doua perioade. Primii 7 ani (clasele 1-7) sunt numiti scoala primara, iar urmatorii 3 ani (clasele 8-10) sunt scoala secundara.
Copiii care urmeaza studiile de baza si au o alta limba materna decat norvegiana sau limba sami au dreptul la un curs special de invatare a limbii norvegiene. In momentul in care acestia deprind limba norvegiana la un nivel satisfacator, ei vor urma cursurile normale ale unei scoli.
Cei care sunt incapabili de a urma in mod normal cursurile unei scoli, dintr-un motiv oarecare (de exemplu handicap sau boala), au dreptul la educatie speciala.
7. Programe speciale inainte si dupa scoala (SFO)
Toate primariile trebuie sa ofere programe speciale pentru copii, inainte si dupa orele de scoala. Regula se aplica pentru copii de la clasele I-IV, dar si pentru cei cu nevoi speciale, pana in clasa a VII-a. Practic, copiii raman sub supraveghere permanenta la scoala, in timp ce parintii lor se afla la munca. Programele extrascolare sint axate pe joaca, activitati culturale si recreationale specifice varstei si interesului fiecaruia.
Primariile pot solicita parintilor sa plateasca aceste programe speciale, in afara orelor de curs. Costul acestora variaza de la o municipalitate la alta.
Detalii despre orarul acestor activitati si costurile pe care le implica aflati de la functionarii primariei.
8. Cooperarea dintre parinti si profesori
Norvegienii considera ca este important ca profesorii si parintii sa coopereze, astfel copilul sa capete o educatie solida. Prin urmare, in Norvegia dialogul parinti-profesori este mai strans decat in alte tari. De regula, parintii si profesorii se intalnesc de doua ori pe an. In plus, profesorul indrumator al unei clase ii invita pe fiecare parinte la o discutie “privata” de doua ori pe an. In cadrul acestei intalniri, profesorul il informeaza pe parinte despre progresele copilului la scoala, iar la randul lor parintii isi pot spune parerea despre cum se dezvolta copilul lor, ca urmare a educatiei primite.
Cand sunt programate astfel de intalniri, parintii sunt instiintati din timp. La aceste intalniri, cei care nu cunosc norvegiana pot solicita un traducator.
9. Scoala secundara superioara (liceul)
Tinerii care au terminat studiile de baza au dreptul la trei ani de studii la scoala secundara superioara (echivalentul liceului). Dupa absolvirea acestor trei ani de studiu, tinerii vor avea, dupa caz, prilejul sa urmeze studii superioare sau vor dobandi cunostinte vocationale care le vor permite sa urmeze o anumita profesie.
Oricine are dreptul sa urmeze scoala secundara superioara, precum si studiile superioare. Pentru a fi admis la o universitate sau la un colegiu, tanarul candidat trebuie sa intruneasca anumite conditii legate de studiile de pana atunci.
Spre exemplu, cei care au urmat in scoala secundara superioara cursurile de invatamant vocational nu pot participa la admiterea in invatamantul superior. Cei care au studii vocationale pot insa urma cursuri suplimentare (tot vocationale) care le sporesc nivelul de calificare. Studentii care urmeaza cursuri la scoala secundara superioara beneficiaza in continuare de invatamant gratuit, insa pentru unele specializari li se poate cere sa acopere unele cheltuieli legate de echipamentele si materialele folosite in procesul de instruire.
Tinerii liceeni care au o alta limba materna decat norvegiana sau sami au dreptul la o programa adaptata la nivelul lor de intelegere. Cum insa cursurile de norvegiana sunt obligatorii, ei vor invata la scoala impreuna cu ceilalti copii, din momentul in care ajung sa stapaneasca norvegiana la un nivel satisfacator.
Studentii cu nevoi speciale au dreptul la studii liceale in acord cu capacitatile lor. Pentru acestia, liceul se poate prelungi cu inca doi ani, pentru a avea timp sa acumuleze cunostintele si deprinderile necesare.
Copiii de gimnaziu si din scoala primara au dreptul la transport scolar gratuit, daca distanta de acasa si pana la scoala este mai mare de:
- 2 kilometri pentru copiii din clasa I
- 4 kilometri pentru copiii din clasele II-X
-
6 kilometri pentru elevii de liceu.
Copiii de gimnaziu si din scoala primara au dreptul la transport gratuit si daca drumul spre scoala este deosebit de dificil sau de periculos, indiferent de lungimea acestuia.
11. Invatamantul in limba materna
Pana la liceu, copiii au dreptul la invatamant in limba lor materna sau in sistem bilingv (cu norvegiana a doua limba) daca acestia nu stapanesc suficient de bine limba oficiala pentru a urma cursurile predate exclusiv in norvegiana. In paralel, acestia urmeaza cursuri suplimentare gratuite, pentru a deprinde limba norvegiana la un nivel satisfacator.
Revine in sarcina scolii sa stabileasca daca copilul stapaneste suficient de bine limba norvegiana si, ce urmare, ce fel de cursuri va urma acesta. Mai exact, decizia este luata de directorul scolii, iara daca un parinte nu este multumite de hotatarea acestuia, poate face apel la guvernatorul districtual de care apartine.
Conducerea scolii poate decide, in cazul grupurilor de elevi migranti nou-veniti, sa organizeze grupuri sa clase de studii separate pentru acestia, in care li se preda dupa o preograma speciala care include asimilarea limbii norvegiene.
Norvegia are 7 universitati, 27 de colegii universitare specializate si 5 institute universitare de stat. La acestea se adauga mai multe institutii private de invatamant superior.
In Norvegia, studentii trebuie sa achite o mica taxa in fiecare semestru. Banii sunt platiti la serviciul social studentesc si sunt folositi pentru a acopera cheltuielile legate de intretinere.
Suma variaza de la o universitate la alta, dar rareori depaseste 500 de coroane.
13. Serviciul de admitere in invatamantul superior
Serviciul de Admitere in Universitatile si Colegiile Norvegiene (Samordna opptak) este organismul care coordoneaza admiterea in invatamantul superior.
Serviciul dispune de o lista de 1.229 de programe de studiu la toate universitatile si colegiile din Norvegia, disponibile pe pagina lor web www.samordnaopptak.no.
Candidatii pot gasi un program de studiu folosind o cautare bazata pe cuvinte-cheie, domeniul/disciplina de studiu si zona geografica.
Cei care au o specializare dobandita in tara de origine pot afla daca si in ce conditii se califica pentru a continua studiile in Norvegia, consultand www.nokut.no.
De asemenea, va puteti adresa la Samordna opptak pentru echivalarea studiilor.
14. Fondul de Stat Norvegian de Imprumuturi pentru Educatie
Fondul de Stat Norvegian de Imprumuturi pentru Educatie (Lånekassen) este o agentie guvernamentala care ofera sprijin financiar studentilor. Acesta vine sub forma granturilor sau a imprumuturilor. Grantul este un ajutor nerambursabil, in vreme ce imprumutul trebuie inapoiat.
Cine poate beneficia de acest strijin? Cetatenii straini pot primi ajutor de la Lånekassen daca li s-a acordat azil sau drept de sedere din considerente umanitare, daca sunt casatoriti cu un cetatean norvegian sau daca au ajuns in Norvegia prin programul de reintregire a familiei.
Puteti de asemenea beneficia de sprijin daca ati fost angajat fara intrerupere, cu norma intreaga, in ultimele 24 de luni si daca v-ati achitat taxele in aceasta perioada sau daca ati urmat 3 ani de educatie in Norvegia fara a beneficia de vreun ajutor din partea Lånekassen.
Cetatenii din tarile UE pot primi ajutor daca sunt angajati in Norvegia si daca exista o legatura intre munca lor si studiile pe care vor sa le urmeze.
De asemenea, rudele angajatilor din statele UE sunt eligibile pentru a beneficia de ajutoarele Lånekassen.
Pentru a cere ajutorul, trebuie sa indepliniti urmatoarele conditii:
- sa aveti permis de sedere;
- sa aveti numar personal de identificare;
-
sa aveti o oferta de studii din partea unei universitati/colegiu norvegian;
- sa aveti cont deschis la o banca din Norvegia.
Pentru mai multe detalii consultati www.lanekassen.no/.
15. La ce tip de ajutor am dreptul?
Ajutorul oferit de Lånekassen consta intr-un grant sau un imprumut care acopera costurile legate de studii. Tipul de ajutor oferit difera in functie de tipul de educatie primit si de institutia care il acorda, dar si de bunastarea familiei din care provine studentul.
Daca veniturile familiei sunt mai ridicate sau daca studentul beneficiaza si de alte ajutoare de stat, atunci grantul poate fi convertit in imprumut si, prin urmare, va trebui inapoiat.
Folositi calculatorul disponibil online pe www.lanekassen.no/ pentru a afla cat de mare este imprumutul la care aveti dreptul.
Cererile se depun folosind aplicatia MinID de la adresa www.norge.no/minid. Alte informatii privind documentele necesare, fonduri si termene-limita pentru depunerea dosarelor puteti afla de la www.lankassen.no/english.
Lasă un răspuns