Stiinta si presa

Asa imi vine mie câte o dată, de cel putin 2 -3 ori pe saptamana , sa citesc acea parte a presei care se vrea mai mult decat culta. Iar acum am sa incerc sa nu va obosesc cu comentariile mele si cu nivelul meu de educatie auto-dobandita din asa materiale erudite.

Dar pentru că pagina mea de pe Facebook e plina de fel de fel de stiri si am de unde alege. am sa ma orientez un pic spre stirile cu iz de stiinta si tehnica, dar carora nu le lipseste titlul senzational.

Ma benoclez cu Mos Gherilla cam 5 minute, nu mai mult, ca imi trece repede cand incepe mosul sa ma bombăne! Nu stiu daca chiar are dreptate pană la urmă, dar il apuca nevricalele cand vede in inceputul vreunui articol urmatoarea fraza: ,,oamenii de stiinta,, si, stop, nu sunt precizati care oameni de stiinta sau de unde.

Mai e cate un articol care incepe cu: ,,oamenii de stiinta americani’’ si iar stop. Si urmeaza pledoaria mosului: oamenii de stiinta americani? Ce stiinta e aia care se ocupa de subiectul asta? Americani sunt si aia din Venezuela. Mai de unde atata timp si bani sa cerceteze oamenii de stiinta asa o prostie? Si am reprodus aici doar partial si cenzurat din reactiile mosului.

Sincer, ma incearca si pe mine indoiala si ma straduiesc sa le pun cumva cap la cap. Mai ales stirile legate de nutritie. Iau, prin absurd, o persoana (nu conteaza sexul sau varsta), capabila sa creada ce spune un nene ziarist despre minunile pe care le fac colții de grâu, sa zicem. Si se pune omul pe treaba , pune grau la incoltit, dar, cand sa inceapa cura de asa ceva, mai citeste un articol care ai spune ca si mugurii de cocobistroc sunt buni. Iar da si cauta si in paralel cu prima o tine si pe a doua.

Nu incepe bine cele doua diete recomandate de cercetatorii americani sprijiniti de nutritionistii etiopieni, ca apare un om de stinta german care zice ca zerul din laptele de bivolita albastra crescuta in Papua Noua Guinee face bine la hipotalamus si ridica nu stiu ce nivel. Oricum dupa 2 saptamani, in ritmul asta bietul om nu mai stie gustul la o friptura buna si are burta umflata de la 2 litri de apă pe zi.

Dar cu o privire tâmp de fericită, se declara învingator că a reusit sa se țină de 8 diete o data. Ce mai conteaza ca atunci cand vede mancarea in farfurie prima intrebare care îi trece prin cap e dacă nu cumva a mai fost mancata o data de altcineva?

Bine, poate ca nu m-as lua prea tare de pseudo articolele astea si poate ca nu as fi atat de magar sa ma bag peste bietii oameni care incearca si ei sa isi vanda cate un produs dar, mai grav mi se pare atunci cand cineva isi face un mod de viata din nebuniile astea si la discutii vezi ca e atat de increzator in minunile pe care le-a facut cu el nutritia aleasa ca mai ca iti vine sa te declari ignorant.

Am fost pe punctul de a intra chiar in depresie cand am realizat ca nu sunt in stare sa am o dieta sanatoasa din seminte, verzituri si mirodenii exotice! In comparatie cu cineva foarte cunoscut si apropiat mie. Dar mi-a trecut cand am aflat ca de 2 saptamani e pe antibiotic si nu mai scapa de o tuse magareasca si daca nu era vorba de respect cred ca ii radeam si in nas un pic.

Sigur o sa ziceti ca: bai fomistule tot la mancare te-ai repezit? Recunosc! Sunt un gurmand si Mos Gherila e la fel. Dar, ca sa schimb tenta subiectului, am sa trec la altul: Big Bang-ul. Ma declar un afon in ale astronomiei si fizicii legate de fenomen. Pe lângă, total. De aici si un pic de curiozitate in a mai afla cate ceva despre asta, la o adica sa nu ma fac de râs in lume cand se deschide subiectul.

Primul articol care mi-a cazut in mana incepe cu acelasi cliseu enervant: “oamenii de stiinta”… Ce m-a atras a fost titlul: ”Teoria Big Bang-ului contrazisa”. Cand citesti asa titlu imediat iti vine in cap ca nu a mai fost big-babuum si incepi febril sa descifrezi continutul articolului. Dezamagire! Nici tu teorii explicate pe intelesul prostului sau trimiteri catre bibliografii de specialitate, nici formule fizice complicate. Doar ca “oamenii de stiinta” au ajuns la concluzia ca ar mai putea exista variante ale formarii universului. Si asa am ramas de informat de pe urma articolului, ca sunt mai prost ca inainte sa il citesc…. Destept ziaristul nene!!  A stiut ce titlu sa puna sa ma faca sa il citesc.

Ca sa inchei, nu mai departe de ieri am citit un articol cu marele titlu: ,,Predictii uluitoare despre viitor: Top 10 tehnologii care ne vor schimba viata’’, din care nu am avut ce intelege dat fiind modul aproape telegrafic in care era redactat, desi am retinut, totusi, că ”masinile produse ,,deja’’ au componente din materiale compozite de carbon in proportie de 60%”!!

Dezamagirea mea a survenit cand am realizat ca nici vorba sa apara in viitorul apropiat ceea ce imi doresc eu de mic copil. Caramelele cu pedale!! Ce naiba mai nea ziarst! Nu gasesti tu nici un om de stiinta dispus sa iti comunice rezultatele unui studiu pe asa o tema existentială? Iar Mos Gherilla e chiar disperat ca o sa moara fara ochelarii de sudură cu vâsle!!!

Codruț Boltoc

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook:

One Response to Stiinta si presa

  1. Mihai spune:

    Mai circula pe facebook aberația asta despre pasta de dinti (cu mii likeuri si sharuiri de la o multime de creduli):

    “Aveţi grijă când cumpăraţi pastă de dinţi. La baza tuburilor de pastă de dinţi se află semne colorate, a căror semnificaţie este următoare: verde – pasta de dinţi e din substanţe naturale, albastru – naturală şi medicamente, roşu – naturală şi substanţe chimice, negru – toxică, doar substanţe chimice”

    în realitate, semnele rectangulare colorate sunt folosite de către maşinăriile moderne folosite din industria de ambalare. Ele le spun maşinăriilor unde să taie şi să îndoaie tuburile sau indică ce culori trebuie folosite pentru mesajele imprimate de pe ele.

    Culoarea semnelor rectangulare va fi întâlnită cu siguranţă şi în alte locuri pe suprafaţa tuburile de pastă de dinţi. Multe produse au tipul acesta de semne, nu doar tuburile de pastă de dinţi, însă unele cazuri ele nu sunt atât de vizibile.

    Aşadar, semnele de pe tuburile de pastă de dinţi n-au nicio semnificaţie pentru consumatori, ci doar pentru maşinăriile din industria de ambalare şi pentru specialiştii care le operează.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *