Somonul – o delicatesa norvegiana

laksDescoperirea acizilor grasi omega 3 si a efectelor lor benefice pentru organism a redefinit alimentatia omului modern,  determinand o crestere remarcabila a consumului de peste oceanic gras, inclusiv de somon.

Prezent in trecut doar in dieta traditionala a catorva popoare, treptat datorita gustului sau remarcabil tot mai multe persoane au ales sa-l consume. Cererea lui in continua crestere a incurajat dezvoltarea crescatoriilor.

De ce sa consumi somon? 

Somonul face parte din categoria alimentelor care imbina placerea cu sanatatea. El este un peste gustos si valoros nutritional. Fiind bogat in omega 3, triptofan si vitamine din grupul B-urilor, somonul  te ajuta sa te simti bine si, in acelasi timp, te energizeaza.

Somonul este o sursa importanta de proteine complete si contine noua aminoacizi esentiali. Astfel, 100 g de carne de somon acopera 96% din necesarul de triptofan, un aminoacid precursor al serotoninei cu numeroase alte functii importante in organism.

Acizii grasi omega 3 din grasimea somonului au proprietatea de a reduce trigliceridele si tensiunea arteriala. Se pare ca oamenii care consuma peste gras sufera mai putin de boli cardiovasculare, depresii, artrite si Alzheimer.

Carnea de somon contine din belsug vitamina D necesara organismului mai ales in sezonul rece. Aceasta este mai putin prezenta in alimente, iar iarna se sintetizeaza de organism in cantitati mai reduse. 

 Ingrasa somonul? 

Unele persoane considera ca somonul este un peste prea gras. Este adevarat ca somonul de crescatorie, fiind hranit cu furaje de peste si miscandu-se mai putin, contine mai multe grasimi. Dar, si in aceste conditii proportia lor nu o depaseste pe a celor din carnea rosie slaba. Persoanele preocupate de greutate pot sa-l consume cu incredere pentru ca este un aliment gustos si satios, iar daca nu este prajit aduce un aport caloric redus de 200 calorii la 100 g produs.

Ce somon alegi? 

Somonul salbatic este o alegere excelenta pentru sanatate pentru ca el este superior nutritional celui de crescatorie si inmagazineaza si mai putini poluanti. Din pacate, este rar si scump.

Somonul este celebru pentru carnea sa rosie a carei culoare este data de antioxidantii carotenoizi numiti astaxantine. La originea acestui pigment stau algele si microorganismele acvatice mancate de creveti, ce la randul lor constituie sursa de hrana pentru somon. Deoarece in  crescatorii somonii primesc doar  furaje din peste, carnea lor este alba. S-a constatat ca, desi aceasta are un gust identic cu cea rosie, nu este la fel de apreciata de consumatori. Astfel, s-a ajuns sa se adauge in mancarea pestilor un colorant alimentar sintetic denumit E161j. 

Diferitele specii de somon au cantitati variabile de omega 3. In urma analizelor efectuate s-a stabilit ca somonul de crescatorie furnizeaza mai multi acizi omega 3 decat cel salbatic din cauza ca alimentatia lui contine ulei de peste bogat in acestia.

laks 1

Care sunt principalii poluanți din carnea de somon?

Somonul, indiferent de provenienta lui, poate fi contaminat cu metil mercur. In mod normal somonul, nefiind un peste mare, nu acumuleaza concentratii ridicate de mercur. In tarile nordice unde se mananca mult peste sunt stabilite restrictii de consum de cel mult doua portii pe saptamana pentru femeile insarcinate, cele care alapteaza si copiii mici deoarece mercurul poate produce leziuni nervoase si cerebrale la fetii in dezvoltare si la copiii sub 30 de luni.

In carnea pestilor din marile nordice, in special din Marea Baltica, dar si in carnea pestilor din crescatorii a fost semnalata prezenta dioxinei, un poluant cu potential toxic si cancerigen, deosebit de periculos pentru sanatate. Sursele de dioxina pot fi naturale (eruptii vulcanice, incendii forestiere)  sau pot proveni din activitatea umana.Expunerea cronica la aceasta prin consumul de pesti contaminati poate sa duca la disfunctii reproductive, dereglari ale tiroidei, diabet si afectarea sistemului imunitar si nervos.

Cresterea intensiva a somonilor in crescatorii necesita administrarea unor substante precum hormonii de crestere si antibioticele sau alte medicamente, care, de asemenea, ne pot afecta sanatatea.

Cum diminuezi expunerea la poluanți?

Somonul este doar unul din pestii grasi bogati in omega 3. Daca-l indragesti si obisnuiesti sa-l consumi constant, este bine sa stii ca poti reduce riscul de expunere la posibilele substante toxice alternand varietatile de peste gras, mai ales ca unii dintre ei precum macroul, heringul, tonul si sardina se gasesc doar in varianta salbatica. 

Cu toate ca pielea somonului concentreaza grasimi si, implicit acizi omega 3, este de preferat sa-l gatesti fara ea. Cei mai multi poluanti sunt lipofili, de aceea se acumuleaza predominant in tesutul gras. Traim intr-o lume imperfecta, iar contaminantii nu trebuie sa te impiedice sa consumi peste. Dupa un studiu recent, efectul benefic al acizilor grasi omega 3 asupra sanatatii compenseaza cu mult riscul de toxicitate cauzat de expunerea la poluanti.

Cum mănânci somonul?

Somonul comercializat la noi provine in principal din acvacultura din Norvegia si poate fi cumparat proaspat, congelat sau sub forma de fileu afumat sau marinat. Inainte de a gati carnea de somon, pentru un plus de savoare, aceasta poate fi marinata cu suc de lamaie, ierburi aromatice proaspete sau uscate, ghimbir, sau orice alte ingrediente preferi.

Fileul de somon afumat sau marinat si somonul in conserva pe care le gasesti in supermarket sunt economice, practice si iti permit sa mananci bine chiar si atunci cand esti grabit. Afumarea pestelui pastreaza intacti nutrientii importanti, dar prezinta neajunsul ca poate contine hidrocarburi aromatice policiclice, suspecte de aparitia cancerului de stomac. Daca esti preocupat de acest aspect, consuma doar ocazional peste afumat si alege conservele care sunt mai sanatoase.

laks gratarDintre toţi peştii, somonul are cel mai nobil şi fin gust

Norvegienii, care consideră somonul o delicatesă, îl servesc în multe feluri:  prăjit (stekt laks), afumat (røkt laks), fiert (kokt laks), la grătar (grillet laks), marinat (gravet laks), crud (laks tartar ), în ciorbă (fisze suple) sau cu paste făinoase.

 Norvegienilor le plac de asemenea şi alte specialităţi de peşte. Printre cele mai cunoscute se numără fiskeboller – adică chifteluţe din carne macinată de peşte, servite cu sos alb. De o mare popularitate se bucură micile sardine – brislinger, pescuite la Stavanger. Aici se prepară de veacuri sardine care ajung pe mai toate mesele Europei. 

Pentru a cunoaşte cu adevărat gustul şi aroma somonului norvegian merită vizitată piaţa de peşte din Bergen – Fisketorget. Conform multora dintre cunoscători aceasta este cea mai bună piaţă de peşte din întreaga Scandinavie. În afară de somoni de crescătorie şi somoni sălbatici pot fi cumpărate aici aproape toate speciile de peşte ce trăiesc în râurile, lacurile şi mările norvegiene. Găsim deci heringi (sild), păstrăvi (ørret), cod (torsk), halibut (kveite), scrumbii (makrel), şi chiar carne de balenă (hvall).

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *