Dintre multele muzee pe care le puteti vizita in Oslo, unul cu totul aparte se afla in peninsula Bygdøy – muzeul unde povestile, cu si despre exploratori din copilarie, prind viata. Este vorba despre muzeul Frammuseet, dedicat explorarilor polare norvegiene si celor trei exploratori polari: Fridtjof Nansen, Otto Sverdrup si Roald Amundsen.
Imediat ce ati trecut de poarta de intrare a muzeului, va veti izbi cu privirea de cea mai solida nava de lemn construita vreodata – celebra nava Fram, care a stat captiva in sloiurile de gheata ale Oceanului Arctic vreme de 3 ani de zile, plutind in deriva odata cu acestea.
Fram a fost conceput de catre unul dintre cei mai remarcabili exploratori norvegieni, Fridtjof Nansen. El a formulat o teorie conform careia ar exista un curent arctic directionat est – vest, ce se deplasa dinspre Siberia spre Polul Nord, iar de acolo, in jos, spre Groenlanda. Ca atare, el considera ca poate sa atinga Polul Nord lasind vasul in mod intentionat prins in banchiza de gheata, ca apoi sa fie purtat in deriva de catre acest curent.
Pentru aceasta, insa, avea nevoie de un vas care sa reziste presiunii gheturilor pe care le-ar fi intilnit in drumul sau spre nord, dupa ce ar fi pornit din Siberia. În urma acestei idei s-a nascut Fram, vasul despre care Nansen spunea ca ,,nu exista ceva intre cer si pamint care sa nu poata fi facut la bordul lui.”
Fram a fost primul vas construit de norvegieni special pentru explorarea regiunilor polare si a fost atit de bine construit, incit a mai fost folosit la inca doua expeditii polare, deci in total trei:
– expeditia de la polul nord intreprinsa de Fridtjof Nansen (1892 – 1896);
– expeditia condusa de Otto Sverdrup in arhipelagul arctic canadian, regiunea Nunavut (1898 – 1902);
– expeditia de la Polul Sud intreprinsa de Roald Amundsen (1910 – 1912).
Astfel, Fram ocupa un loc unic in istoria explorarilor, fiind nava care a navigat cel mai departe atit catre nord cit si catre sud.
Revenind la muzeul Fram (Frammuseet), ceea ce este foarte deosebit la acesta e faptul ca se permite accesul vizitatorilor pe puntea vasului, precum si sub aceasta, intrind astfel in contact, direct si nemijlocit, cu mediul in care au trait, claustrati, cei 13 membri ai echipajului, pe parcursul intregii perioade de timp.
Realitatea imediata a locului este pur si simplu coplesitoare si e de natura sa va faca imaginatia sa zboare. Puteti sa va imaginati foarte usor acesti oameni in rutina lor zilnica de la bordul navei si in cabinele lor marunte si austere de sub punte, ascultind cu urechea ciulita, cum pîrîie vasul din toate incheieturile, datorita presiunilor enorme la care il supun gheturile arctice. Sau cum faceau tot felul tot felul de masuratori si observatii stiintifice cu o sumedenie de aparate si instrumente (care astazi vi se par rudimentare, dar la vremea respectiva erau virfuri ale tehnologiei), la temperaturi de -30 -40 grade celsius, cum patrulau pe punte si scrutau cu privirea orizontul nesfirsit de gheata.
Sigur ca acest exercitiu de imaginatie este facilitat si de atmosfera special creata – efecte luminoase si lumini difuze, proiectii de aurore boreale la fiecare 20 de minute, fundal acustic. Exista chiar si niste simulatoare ale conditiilor polare in care va puteti testa rezistenta si abilitatile de orientare.
In afara de vasul Fram, mai puteti vedea si vasul Gjøa, folosit de Roald Amundsen si echipajul sau de 6 oameni, pentru a strabate in intregime pasajul de nord-vest (care face legatura intre partile nordice ale oceanelor Atlantic si Pacific, prin arhipelagul canadian), intre anii 1903 – 1906.
Este nava pentru care Amundsen a cheltuit toate resursele sale financiare plus datorii imense la creditori, nava cu care a plecat in prima sa expeditie personala, in care a mizat totul. Si a reusit, scriind unul din cele mai importante capitole ale explorarii arcticii, exact cu acest vas mic de doar 47 tone deplasament. Mai multe despre aceasta expeditie puteti citi aici (click).
Muzeul Fram este structurat pe trei niveluri unde sint expuse tot felul de obiecte folosite in cele trei expeditii ale lui Fram, precum si numeroase panouri informative si cu fotografii rare, realizate de membrii echipajelor. Chiar aveti de ce sa fiti uimiti!
De la cele mai marunte lucruri din logistica expeditiilor norvegiene, precum ace de cusut, cutii de chibrituri, tirbusoane, pipe, sticle de bere si pina la sanii, corturi si echipamentele individuale. Toate apar intr-o cu totul alta lumina cind ne gindim cum au fost folosite si mai ales in ce conditii si in ce vremuri.
La parter este organizat un magazin cu suveniruri polare si carti cu tematica polara (peste 200 de titluri puteti gasi aici).
Arhitectura muzeului Fram este una deosebita – 2 corpuri de cladire de forma unui cort in două ape (sau acoperis in două ape), ridicate in jurul navelor, dupa ce aceastea au fost scoase pe uscat. Cele doua corpuri au fost construite in perioade diferite, respectiv 1936 (Fram) si 2013 (Gjøa) si sint legate intre ele printr-un tunel subteran.
Operatiunea de scoatere pe uscat a lui Fram a necesitat mai mult de 2 luni si a presupus utilizarea unui motor electric ce deplasa nava cu 1 cm/min.
Pentru a ajunge la museul Fram puteti lua autobuzul 30 sau feribotul 91 (din fata primariei, pier 3). Mai multe informații despre periplul lui Nansen gasiti aici (click).
Text și foto: Sebastian Sava
Galerie foto:
@ Sebastian Sava : păi vezi, Sebi, daca faceau ăia(!) sectie de votare la Trondheim, mai vedeai tu Oslo? Si nici noi nu mai citeam articolul!